luni, 19 noiembrie 2012

Gabriel Diaconu, psihiatrul care isi povesteste cazurile pe Facebook

Psihiatrul Gabriel Diaconu (foto: google)
Gabriel Diaconu, psihiatru la o clinica privata, a devenit vizibil opiniei publice in "cazul Veronica Bereanda". Metodele inchizitoriale ale invatatoarei care teroriza psihic copii de clasa I , jignindu-i, intimidandu-i, tipand la ei - demisa din fericire de ministrul Ecaterina Andronescu - au starnit revolta, cazul fiind amplu mediatizat prin toate mijloacele media. Gabriel Diaconu a aparut ca un fel de purtator de stindard, de cuvant...ce vreti voi fiindca uite aici mi s-a rupt mie un pic filmul - mai exact n-am priceput cum a intrat el in ecuatie pe pozitia asta.
Dar de ce scriu despre el? Gabriel Diaconu, care semneaza simplu si determinat G - adica el e "G" , ce mai incolo si incoace, drept de proprietate absoluta pe litera - relateaza pe blogul andreanum.org cazurile copiilor care ii intra in cabinet. Unde e confidentialitatea medic-pacient? Unde e etica profesionala a psihiatrului Gabriel Diaconu?

"Laura deseneaza-mi familia ta.(...).Cum vrei sa-ti desenez familia mea? – zice ea. Cum vrei tu, Laura. Asa cu bete cum fac copiii? Zambeste cu niste ochi de castane carnasieri, si calzi. Deseneaza cum crezi tu ca arata familia ta. Ah, zice inspirat, stiu ce-am sa fac. Ia o foaie de hartie si un pix si cu linii nervoase deseneaza ceea ce pare a fi un crin aplecat. Din care se scurge o frunza. Triumfatoare, imi intoarce hartia. Nu sunt oameni in familia ta, Laura? Ba da, dar mi-ai zis sa desenez ce cred eu despre ea, cred ca suntem niste petale cazatoare. Zambesc. Palele morilor de vant incep si se invart, usor usor in distanta. Imi aduc aminte de fiul meu care seara ridica mainile catre stele si spune, plin de avant, ” nu ajunge Nuni, nu ajunge”. Stele nu sunt doar inafara, stele sunt si inauntru, greu de aprins in noaptea sufletului." - postarea "De vocabula", 14 nov a.c.
                                                             *
"Luca sta cu mine pe covor. Are ochi migdalati, de un gri tulburator. Un copil cuminte, breton. In spatele lui pe canapea mamica si taticul. Au insistat sa vina sa il vad. Taticul e pacient vechi. Mamica e pacient nou. Luca e un baietel cum sunt toti baieteii, serios, poate prea serios, si care daca vei avea curiozitatea sa te uiti la mainile lui periodic isi strange foarte, foarte tare pumnii pana i se albesc incheieturile. Mi-e tare drag de el desi l-am vazut acum 5 minute. Exista astfel de copii, de fapt exista astfel de oameni care te cheama la drag, e un imperativ pentru ei, o urgenta, sa primeasca reconfortarea. Privirea lui Luca e atenta, vorbeste in propozitii scurte dar corecte. Nu exista onomatopee. Nu exista gesturi gratuite." - postarea "Culorile razboiului", 10 nov. a.c.

Si exemplele pot continua.

Raspunsul lui Gabriel Diaconu aka Mutsunake la intrebarea unei cititoare a blogului andreanum.org : Dumneavoastra sunteti psiholog sau povestile sunt pura imaginatie? 4. Laura on November 17th, 2012 at 10:54 AM

" Eu sunt psihiatru si povestile sunt despre personaje reale, modificate astfel incat sa nu poata fi identificate de cititor daca, prin absurd, le stie (si) in viata reala 5. mutsunake on November 17th, 2012 at 3:12 PM 



Discutie cu Gabriel Diaconu pe Facebook


L-am intrebat pe fostul angajat de la Realitatea TV, ajuns psihiatru, daca nu incalca confidentialitatea medic-pacient atunci cand isi relateaza cazurile pe blog si le da share generos pe FB. Clar, psihiatrul schimba numele pacientilor, mai modifica povestea pe ici-colo dar esenta ramane aceiasi. Si care e mesajul transmis pacientilor de catre psihiatrul care ofera consultatii in continuare la o clinica privata cu reputatie? Este vorba de pura naratiune?  Nu, nu se precizeaza nicaieri pe blog ca avem de-a face cu fictiune. De ce trateaza copii un psihiatru de adulti? Habar n-am.
Discutia pe FB a fost destul de scurta, psihiatrul mi-a dat curand "Block" si a preferat sa se concentreze pe o colega de breasla care a "indraznit" sa-l infrunte in cadrul aceluiasi topic.

Precizare: Pagina de Facebook a lui Gabriel Diaconu e publica, orice membru FB poate intra, deci n-am dat decat copy/paste la ce-i pe-acolo...doar pozele de profil le-am sters si celelalte postari implicate, mai putin ale psihiatrei Maria Toma!


  1. Sedinta cu Luca s-a terminat cu o promisiune. Copiii nu e bine sa fie loviti niciodata, de nimeni. Copiii au voie sa se apere. Asta ai vrut tu de fapt, Luca? Da, eram suparat. Te inteleg, Luca. Mami si tati o sa promita ca ce s-a intamplat n-are sa se mai repete si voi veti mai veni sa desenam, bine Luca? Bine. Am facut o barca de hartie. Luca hai sa distrugem culorile razboiului, am zis si-am rup...See more
    • Roxana Stancu Raducan Gabriel Diaconu, confidentialitatea medic-pacient nu se aplica in cazul tau? Chiar daca schimbi numele pacientilor firul povestii ramane acelasi, usor recognoscibil de catre cei care sunt in anturajul pacientilor tai si care iti citesc blogul. Pustiul care desena cocori si a fost elevul Veronicai Bereanda, l-as recunostea daca l-as intalni. Numai pt ca stiu despre el de cocori, arte martiale si V.B.... Tii departe oamenii de cabinetele de psihiatrie!
      Gabriel Diaconu Roxana, te inseli. Dar ai dreptul la opinie, fie ea si eronata.
    • Roxana Stancu Raducan Uite ca mie mi-ai creat o stare de stres cu povestile tale, in sensul in care Doamne fereste copilul meu ar pati ceva si as avea nevoie de ajutor de specialitate nu numai ca n-as veni la tine, dar as fi circumspecta la maxim cu vreun alt coleg de-al tau. As relata din prima de tine si de blogul tau si l-as asigura amabil ca daca face ceva similar il dau in judecata. Nu cred ca ma insel. Pur si simplu nu e normal sa povestesti pe blog via FB experientele tale profesionale, chiar daca modifici firul povestii, numele pacientilor. Eu am fost ziarista, sotul meu lucreaza intr-o banca; daca am avea astfel de bloguri ne-am pierde slujbele instant, numai in numele unui principiu. Nici nu cred ca ar sta cineva sa citeasca sa vada - e real, nu e - conteaza doar ca ar putea fi exact cum scrii. De ce s-ar duce cineva la un psihiatru care relateaza pe blogul personal despre pacientii care ii intra in cabinet?!
    • Gabriel Diaconu Roxana, felul in care eu povestesc este ca iau din fiecare pacient o bucata si o atasez altui caz similar. Unii baieti devin fete, unele fete devin baieti. Uneori ii fac copii pe adulti, alteori ii fac adulti pe copii. Imi pare rau ca tu resimti stress, faptul ca eu povestesc pe blog si in presa fragmente de munca nu ii desconspira pe oameni si nu incalca un acord de confidentialitate. Daca tu esti educata, si stii ce e aceea un psy, imagineaza-ti ca sunt oameni care nu au info si care beneficiaza din astfel de lecturi. Scopul e sa vulgarizezi stiinta incat sa ii cresti accesibilitatea. Dar daca tu crezi ca ai un claim, da-ma in judecata sau incurajeaza oamenii pe care ii recunosti pe blog sa ma dea in judecata. E o tara libera.
    • Roxana Stancu Raducan Si reusesti din shake-ul asta sa pastrezi simptomatologia corecta? Whatever... Ma opresc aici.
    • Gabriel Diaconu Da roxana. psihopatologia contine in ea semiologie, care e facuta din semne si simptome. boala ta de inima seamana cu toate bolile de inima similare. biografia difera, dar felul in care oamenii metabolizeaza psihic trauma e f. asemanator. premisa ta fundamental eronata e ca eu sunt un exploatator, si un fel de barfitor. cred ca sunt mai constient decat oricine de nevoia pacientilor mei de confidentialitate. pe de alta parte exista fragmente de "poveste" care daca sunt date mai departe ajuta alti oameni in situatii comparabile sa caute ajutor. asta e motivatia mea, repet imi pare rau dc. tu traiesti cu impresia ca eu scriu mot-a-mot ce se intampla la mine in cabinet. e onorabil pentru mine ca scriitor, dar neadevarat.
    • (...)

    • Toma Maria Gabi, si mie mi se pare ca e o problema de confidentialitate aici. Spuneai ca nu ai dat mamicile presei, ce ar fi putut spune ele mai mult decat ai spus tu deja? Ceri acordul pacientilor tai inainte de a comenta cazurile lor in presa? Pentru ca in Ev Zilei povestesti cazuri ce nu au legatura cu Bereanda. O alta problema, mult mai grava decat cea a confidentialitatii este ca vezi copii. Tu esti psihiatru de adulti, Gabi, care este o specialitate absolut separata. Cum tu te-ai pregatit 5 ani sa devii psihiatru de adulti, sunt oameni care se pregatesc 5 ani sa devina psihiatri de copii. E ca si cum un chirurg generalist ar opera copii. Inafara de faptul ca vezi copii, presa se refera la tine ca fiind "psihoterapeut". Ce formare in psihoterapie ai? Ce experienta in lucrul cu copii ai inafara de cele 6 luni de psihiatrie pediatrica din timpul rezidentiatului? Pentru chestii de genul asta, in alte tari ramai fara licenta a doua zi, in Romania merge...
    • Gabriel Diaconu maria, eu nu vad copii. eu vad familii. de copii se ocupa (...), eu ma ocup de parinti. don't start me up. nu e okay ce faci. pentru un atac frontal de-al meu in alta parte, pe un alt topic, vii si hartui. daca vrei in privat iti explic experienta mea cu copii, sunt lucruri despre mine pe care tu nu le cunosti asa cum nici eu despre tine. hai sa nu reincepem. pentru cazul bereanda am avut acordul parintilor. in rest sunt vignete adaptate. vrei sa-ti trimit hartii cu formatia mea profesionala, maria, spune-mi si aranjez.
    • Toma Maria (...) Gabi, nu are nici o legatura, nu fi paranoic, in lumea asta mai exista si alte lucruri decat atacuri si lupte. E vorba de profesionalism si competenta. Nu am nevoie de CV-ul tau, dar poate parintii copiilor ar avea. Parintii care inteleg ca au nevoie de psihiatru...de ce? De ce vezi familii? Copiii Bereandai provin din familii disfunctionale, din parinti cu probleme psihiatrice?

    • (...)

    • Gabriel Diaconu Maria, devreme ce tu alegi sa faci mizeria asta public am sa iti raspund public, da-mi voie mai intai sa clarific cine esti tu, cine sunt eu. Tu si cu mine am fost colegi, tu esti - corecteaza-ma daca gresesc, s-ar putea ca datele mele sa fie depasite - rezident psihiatru in anul IV? - care a plecat in UK cu sotul. Tu ridici cateva probleme, da-mi voie sa iti raspund apropos de competenta, profesionalism. Eu sunt medic specialist psihiatru de 2 ani, sunt in formare sub supervizarea lui Th. Wenzel la U Vienna, am specializare in suicid & psihotraumatologie obtinuta prin program guvernamental in Canada, intre 2006 - 2008, am absolvit modulul de psihotrauma & conflicte interetnice sub Vamik Volkan in 2010, am fost raportor UNICEF pe problema copiilor repatriati in Kosovo in 2011 - 2012. Scriu studii, am studii publicate, am peste 150 de articole de presa in ultimii 4 ani pe teme de sanatate mintala. Cred ca am competenta necesara sa tratez, in plus o adeverinta de libera practica si un cod de parafa care dovedesc asta. Tu, pe de alta parte, ai cel mult dreptul sa iti exprimi o opinie, nu neaparat probitate. Daca iti este inca vag neclar, da-mi voie sa clarific: 1) eu nu conduc terapie cu copii, conduc evaluari de copii in interiorul interventiei familiale impreuna cu echipa din care face invariabil parte un pedo-psiholog sau pedopsihiatru. 2) in campania de la Iorga eu am fost comunicator, granitele au fost respectate privind competentele profesionale, a existat un psi adulti pentru consilierea parintilor, doi psi copii pentru consilierea copiilor, doi legalisti pentru caz, un ofiter pr, cateva sute de voluntari.
    • (...)
      Toma Maria Gabi, nu am vazut in posturile tale nimic referitor la aceasta echipa, ceea ce nu mi se pare OK, mai ales daca vorbim de PR. Da, ai dreptul sa profesezi cu adulti, nu cu copii, acolo ar fi trebuit sa fie un pedopsihiatru. Eu, da, sunt pe hartie inca rezident anul 5,( nu 4), in Romania si de 1 an profesez in UK. Si da, am dreptul la opinie. Relatiile de prietenie nu te-au impiedicat in alte ocazii sa-ti exerciti dreptul la opinie, ceea ce ma face sa cred ca se poate aplica si la mine. Nu este o mizerie si nu eu am facut-o publica, ci tu. Gasesc admirabila campania pe care ai dus-o, am fost pro tot timpul, ca psihiatru insa nu mi se pare OK blurarea limitelor profesionale. (...), apropos de like pe FB, in timpul campaniei la un moment dat chiar am intrebat daca as putea face ceva mai util decat sa dau like la pagina stop bereanda.

    • (...)

    • Gabriel Diaconu Maria, privind rolul celorlalti el a fost mentionat la fiecare pas. Ca am spus "eu", ca nu am spus "noi" e din motive de PR. Aidoma Meda, care s-a ocupat de comunicarea pe legal, nu a fost singura legalista implicata si la fel de bine nu am comunicat numele celorlalti. Nu am facut public numele PR-ului din motive de discretie. Nu am implicat oameni ca sa nu fie lovibili, Maria, asa cum lovesti tu acum intr-un mod care nu e OK. Tocmai pentru ca lucrezi cu copii. Tocmai pentru ca "presupui" ca aici a fost un cadru blurat, si propui asta, si imi spui ca mi-as pierde licenta daca as fi in UK samd. E sub tine. Da, prietenia nu m-a impiedicat sa-mi spun un punct de vedere pe un topic, Maria, dar m-a impiedicat sa fac un ad hominem. Or tu asta faci aici. Ce e nevoie sa intelegi e ca ochelarii prin care tu vezi RO nu sunt si ai mei. Eu am fost unde esti tu, tu nu esti unde sunt eu. Fa-ti training-ul in UK, vino practica aici si vorbim.

    • Toma Maria De ce te simti lovit, Gabi? Ai parte de opinia unui psihiatru, nu a cititorilor de FB si Ev Zilei, care nu inteleg diferenta intre un psiholog, psihoterapeut, psihiatru si pedopsihiatru. Ce e rau in asta? Scopul scuza mijloacele, asta spune lumea aici. Perfect de acord in cazul Bereanda si in Romania. Iti citesc insa articolele si vad alte cazuri de copii mentionati. Nu e OK, nu e specialitatea ta, copiii aia au nevoie de ajutor profesionist. Am voie sa spun asta? Da, cred ca am. TU nu ai fost unde sunt eu, Gabi, eu am fost unde esti tu. Nu e nevoie sa termin trainingul aici ca sa profesez in Romania, am profesat in Romania si stii foarte bine ca diploma de specialist e doar o problema de hartoage. Si nu e vorba de mine si de tine aici.
    • Gabriel Diaconu Maria, tocmai ca nu e vb de noi. Tu ai adus o chestie in public. Eu am sa o termin. E atat de simplu
      (...)

    • Toma Maria  (...) Confidentialitatea in cazuri de abuz este cruciala, incalcarea ei poate face la fel de mult rau ca si abuzul in sine. Abuzatorii chiar se aciuiaza in preajma copiilor si persoanelor vulnerabile si de multe ori par cele mai dragute si sunt cele mai sarmante persoane - cititi despre Jimmy saville, mare scandal acum in uk. Gabi cunoaste pedopsih, nu are nevoie sa-i recomand eu. Am postat acum tocmai pt ca s-a terminat campania (scopul à scuzat mijloacele intr-o tara ca Rom, de acord), dar Gabi continua sa vada copii si sa ne impartaseasca cazuri pe FB. Pentru ca cred cu tarie ca nu ar trebui sa faca asta in scop de PR si pentru ca am dreptul sa-mi exprim aceasta opinie. Pentru ca nu ma impresioneaza deloc tentativa asta de linsaj public din partea unor doamne cazute in extaz la picioarele lui Gabi. Pentru ca nu-l consider pe Gabi un erou, il consider un om normal intr-o tara anormala. Eu l-am unfriend pe Gabi pentru ca nu-s de acord cu ce posteaza si ma irita cazuri de copii cu probleme postate pe fb. Daca pe voi va educa si va face sa va intelegeti copiii mai bine (????), cititi. Si cu asta voi incheia 1. Pt ca am spus cam tot ce aveam de spus referitor la acest subiect 2.sunt prea multe doamne cu o conduita morala impecabila in zona...


      Starnit de colega lui Maria Toma, psihiatrul i-a promis tot pe pagina lui de Facebook: "Vreau sa scriu despre o chestie foarte nasoala. Am sa scriu despre o chestie foarte nasoala. Maria, ai deschis o cutie de viermi. Am sa iti arat ce e de fapt in ea. Bring it on. Stay tuned."
      Absolut halucinant!!! Ce-o fi in "cutia de viermi" habar n-am - omu' mi-a dat Block, ca l-am jignit - dar nici nu stiu daca e foarte important. Grav mi se pare mie cata ura e in pagina asta de FB. Si sa mai zica cineva ca HR-ul firmelor urmareste paginile FB ale angajatilor...

       

       

      Psihiatrul Diaconu a intrat in conflict si cu "Asociatia mame pentru mame" 


      "Asociatia Mame pentru Mame a solicitat Colegiului Medicilor din Romania si Asociatiei Romana de Psihiatrie si Psihoterapie sa il sanctioneze pe Dl. Dr. Gabriel Diaconu pentru declaratile nesustinute stiintific pe care Dl. Doctor le-a exprimat cu titlu de recomandare a specialistului la emisiunea 'Ora de Stiri' din data de 11.05.2012 moderata catre Dna. Livia Dila.

      Subiectul dezbaterii televizate a fost alaptarea copiilor pe baza criteriului de nevoie individuala in raport cu acela de limita de varsta prestabilita iar Dl. Dr. Diaconu, intrebat fiind despre opinia domniei sale in legatura cu alaptarea copiilor cu varsta de peste 2 ani a sustinut ca pentru a nu le provoca boli psihice mamele trebuie sa-si alapteze copii pana la o varsta, citez ‘de bun-simt’. Rugat sa defineasca ce intelege domnia sa prin ‘bun-simt’, Dl. Dr. Diaconu a sustinut ca aceasta varsta ’de bun-simt’ este corelata cu momentul in care un copil incepe sa vorbeasca.

      In consecinta, dorim sa ii solicitam Dlui. Dr. Diaconu sa furnizeze Asociatei Mame pentru Mame urmatoarele informatii :

      Pe ce studiu se bazeaza Dl. Dr. Diaconu cand sustine pe un post national, intr-o emsiune de stiri, din pozitia specialistului, ca momentul optim pentru intreruperea alaptarii este momentul cand un copil invata sa vorbeasca? Deasmenea, ii solicitam sa ne clarifice exact cum si pe ce baza stiintifica putem identifica acest moment: atunci cand copilul rosteste primul cuvant articulat, atunci cand rosteste prima propozitie simpla, prima propozitie compusa, etc. ?

      Poate Dl. Dr. Diaconu sa ne indice studii stiintifice care sa demonstreze beneficiile aferente recomandarii sale in ceea ce priveste sanatatea ulterioara a copilului si riscurile potentiale in cazul in care nu este pusa in practica aceasta recomandare? In plus, daca Dl. Dr. Diaconu sustine ca alaptarea copiilor peste varsta la care acestia incep sa vorbeasca are efecte psihogene asupra acestora, recomandand astfel mamelor sa intrerupa alaptarea atunci cand copilul incepe sa vorbeasca, dorim sa stim ce recomandari are Dl Doctor pentru mamele copiilor cu retard de vorbire sau mai grav, mamele copiilor surdo-muti ? – care este momentul optim ca ele sa intarce si cum il pot identfica?", se spune in comunicatul Asociatiei din data de 12.05.2012.

      Foto: Google
       

5 comentarii:

  1. Mie mi se pare de prost gust sa publici in acest mod cazurile pe care le ai in cabinet daca nu ai acordul pacientului. Eu nu sunt medic, sunt psiholog si in momentul in care imi calca cineva in cabinet(nu conteaza ca este privat sau cabinetul unui spital) am obligatia de a semna contract de confidentialitate cu acesta. Un contract scris, negru pe alb, pe langa cel moral pe care sunt obligata sa il am referitor la acest aspect, de a nu divulga informatii confidentiale. Eu fiind psiholog clinician am si datoria si placerea de a realiza proiecte de cercetare si de a publica rezultatele studiilor. Cazurile clinice pot fi publicate in carti academice de specialitate pentru ca studentii sa invete dupa ele. In ambele situatii, studiile de caz sunt redactate eliminandu-se informatiile ce ar putea da de gol identitatea pacientului. Daca pacientul nu semneaza ca doreste ca informatiile sale clinice sa fie prelucrate academic, nu se prelucreaza, asta e. Daca le public fara contract ma poate da in judecata. Romania e Romania, poate la noi mai scapi nepedepsit, dar pacientul poate merge mai departe de atat, chiar la CEDO.

    RăspundețiȘtergere
  2. http://www.evz.ro/femeia-de-cariera-singura-la-40-de-ani-o-bomba-nucleara-cu-efect-de-prastie.html

    Uitati frumusete de articol scris de catre faimosul psihiatru! Eu zic ca el este singurul care are o problema, si inca destul de serioasa. Ce fel de om esti tu si mai ales te mai poti numi barbat atunici cand discreditezi in asa hal o femeie? Care este problema lui pana la urma?!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. problema lui este ca nu si-a facut psihoterapia individuala, mai este si ca intelege lucrurile simplist si superficial, mai este si ca este misogin, mai este si ca nu are compasiune si este interesat doar de cariera si atat, exact ca femeile descrise de el, acelea de cariera, fara inima si suflet. Dl dr este o bruta, iar Colegiul medicilor ar trebui sa-i retraga licenta, atat afara cat si in Romania. Am citit articolul despre femeile de 40 de ani si m-am ingrozit, sunt asistenta medicala, lucrez cu femei de cariera care fac copii, dar sunt si psiholog si cunosc oameni care au dreptul sa traiasca cum vor, un lucru neinteles de marele doctor iluminat in strainezia.

      Ștergere
  3. Pacat, ar trebui sa mai citit despre studiile recente referitor la deciziile femeilor si o sa vedeti ca articolul din evenimentul zilei nu este departe de realitate. Cunosc cazuri ca cele din articol asa ca nu pot banui autorul de rea credinta. Recunosc ca discutia cu confidentialitatea ramine deschisa dar totusi asa am aflat multe lucruri noi.

    RăspundețiȘtergere
  4. se vede dupa moaca ta cat esti de penal.

    RăspundețiȘtergere